România poate primi BANI ÎN PLUS de la CE. Tronsonul Gara de Nord-IKEA va fi APROBAT în ianuarie. Ce crede Corina Crețu despre parteneriatul public-privat în cazul SPITALELOR REGIONALE

Pe lângă această sumă, proiecte în valoare de alți 22 de milioane de euro erau deja depuse la CE, a subliniat Corina Crețu, vineri seara, în cadrul unei emisiuni la Digi 24. Mai exact, pe fondul social erau alocați deja acești bani, dar nu erau cereri de plată, care au fost depuse tot în ultimele două săptămâni ale anului trecut.

Comisarul european pe Politică Regională a mai spus că, la nivelul Digi Regio, începe evaluarea acestora și speră ca răspunsurile să fie obținute cât mai repede.

„Pe hârtie, România stă foarte bine, în sensul că a evitat dezangajarea automată. Dacă n-ai proiecte, pierzi bani. La Digi Regio, le vom lua la mână, la audit, la analizat și vom ști, poate, în câteva luni, poate peste un an – doi. (Proiectele – n.red.) Au fost certificate de autoritățile naționale în care noi, teoretic, avem încredere”, a explicat Crețu.

Tronsonul Gara de Nord-IKEA va fi aprobat de CE în ianuarie. Alte 7 proiecte în analiză

Comisia Europeană are în analiză extinderea liniei de metrou M6 Berceni-Pipera, de la Gara de Nord până la Ikea (stația Tokyo), tronson care urmează să fie aprobat în curând, în ianuarie, a spus comisarul european pentru dezvoltare. De asemenea, Crețu a spus că acest proiect poate primi fondurile europene solicitate încă din această lună, pentru o bună parte din traseu.

„Avem opt proiecte noi în analiză. Ultimul a fost primit pe 29 decembrie, pentru că, potrivit regulamentelor, statele membre pot depune proiecte până în ultima zi, până pe 31 decembrie. Pe 29 decembrie, am primit partea a doua de metrou Berceni-Pipera. Mai avem în analiză linia de metrou Gara de Nord până la IKEA (n.red. – stația Tokyo). Acest proiect va fi aprobat acum în ianuarie, cât mai curând. Din punctul nostru de vedere, nu se justifică propunerea Guvernului privind realizarea unui metrou subteran. Am propus suprateran, pentru că este vorba de peste 200 de milioane de euro, pe care i-am putea economisi. De la Băneasa la Otopeni, nu este o zonă intens populată sau care ar crea mari probleme, pentru suprateran. Am înțeles că Guvernul României a găsit, deja, un partener în Japonia de a face restul, de la IKEA la aeroport”, a spus Corina Crețu în cadrul unei emisiuni la Digi 24.

Pe lângă noua linie de metrou M6, celelalte șapte proiecte aflate în analiză sunt: îmbunătățirea de transport pe linia de metrou M2, Centura Bucureștiului – depusă în decembrie, protecția și reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă și unul de cadastru, ultimul putând fi semnat în această lună.

De asemenea, alte șapte proiecte noi au fost trimise Comisiei Europene de către România și au fost deja aprobate: Autostrada Câmpia Turzii – Tîrgu Mureș, Radna – Gurasada – Simeria (cale ferată), proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere (Hunedoara, Alba, Vrancea și Galați) și ecluzele (de la Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari), precum și stațiile de pompare.

Pe timpul mandatului Corinei Crețu, în aproape cinci ani, România a trimis la Bruxelles 55 de proiecte majore, în valoare de peste 50 de milioane de euro, pentru Programul Operațional Regional, Programul de Infrastructură Mare și Programul Operațional Competitivitate. Dintre acestea, 47 de proiecte sunt aprobate și 40 de proiecte sunt fazate (2014-2020 și 2021-2027).

Corina Crețu, despre parteneriatul public-privat în cazul spitalelor regionale: Vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogați

Comisarul european a susținut că dacă spitalele regionale vor fi realizate printr-un parteneriat public-privat „vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogați”.

„Dacă autoritățile române decid să meargă pe parteneriat public-privat, ar trebui să recurgă la asistență specializată din partea instituțiilor specializate, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, cum ar fi BERD-ul. În cazul spitalelor regionale, ar fi moral să se facă clădirile, dacă și managementul este dat în mâna privaților, atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci și mai vulnerabili. Dacă managementul merge în mâna privaților, automat, aceia vor pune taxe mari și vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogați. N-am auzit acest lucru decât tangențial. Sper să nu fie adevărat. Am mai avut investiții pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici”, a adăugat Crețu.

Proiectele pentru cele trei spitale regionale nu au fost trimise la Comisia Europeană (CE), a susținut Corina Crețu.

„Pot fi finanțate (n.red. – în perioada de programare 2014 – 2021), dacă Guvernul decide să solicit Comisiei Europene realocarea fondurilor din cadrul Programului Operațional sau din alte programe operaționale sau ideea fazării. Pentru a fi fazate, în primul rând trebuie să primim proiectele, pentru a fi analizate. Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană”, a afirmat Crețu în aceeași emisiune.

Pentru cele trei spitale regionale (Craiova, Cluj și Iași), CE a semnat un contract inițial de 150 de milioane de euro, în 2015, pe Programul Operațional Regional (POR), iar terenurile au fost selectate în anul următor. De asemenea, 1,8 milioane de euro au fost alocați pentru studiile de fezabilitate.

„Potrivit noii concepții a miniștrilor, sunt de dimensiuni mai mari decât au fost gândite inițial și potrivit studiilor de fezabilitate se ajunge la o diferență foarte mare. Se ajunge la 1,2-1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. Sigur că aceste costuri nu înseamnă numai faptul că ai construit trei clădiri noi. Aceste costuri ar acoperi proiectarea spitalelor, construcția, supravegherea, echipamentele necesare. Sunt gata să discutăm orice variantă. Am lăsat 100% în mâna autorităților române cum vor să procedeze în continuare”, a detaliat Crețu.

Prin POR, beneficiarul pentru aceste spitale este Ministerul Sănătății, astfel că ar trebui schimbată legislația, potrivit comisarului european.

„În cazul în care autoritățile naționale doresc o sumă mai mare, trebuie să facă o solicitare și să se angajeze în discuții cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat, până acum. În cazul în care autoritățile nu doresc să aloce fonduri, iarăși, trebuie să facă o solicitare și să aloce acești 150 de milioane de euro către alte destinații”, a explicat aceasta.

Astfel, CE este în faza în care așteaptă solicitările în scris, deoarece s-a afirmat public că se dorește fazarea – 150 de milioane de euro pentru documentație, în actuala perioadă de programare (2014-2020) și construcția în perioada 2021-2027. „Dar noi în scris n-am primit nimic, ca să ne putem angaja într-o discuție. N-am primit proiectele, în primul rând”, a concluzionat Crețu.

România poate primi fonduri europene cu 6 miliarde euro în plus pentru 2021-2027

Comisia Europeană (CE) discută o variantă de fonduri europene prin care România ar avea alocată o sumă cu 8% mai ridicată, respectiv de 6 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, a afirmat comisarul european pentru dezvoltare.

„Potrivit formulei pe care noi, Comisia, am propus-o pentru țări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania și Finlanda, pentru că mergem pe PIB-ul pe cap de locuitor vor avea mai mulți bani. România va avea cu 8% mai mult. Cred că România trebuie să facă tot ce poate să convingă statele membre, pentru că știți că nu există o unanimitate să adoptăm acest buget, să adoptăm acest buget înainte de alegerile europarlamentare”, a afirmat Corina Crețu.

Pentru politica de coeziune din perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget de 373 de miliarde de euro, iar Parlamentul European urmează să ia o decizie.

Acest buget este una dintre prioritățile autorităților române pentru președinția rotativă.

„În martie, începem negocierile cu fiecare stat membru, pentru perioada de programare 2021-2027. Nu dictăm noi de la Bruxelles ce să facă cu banii. În primul rând, nu cred că ptuem avea atâta aroganță să considerăm noi care sunt nevoile. Aceasta este trăsătura specifică a politicii de coeziune, pentru că se adaptează regiunii, nevoilor populației. În funcție de nevoi, vom avea și o schimbare a regulamentelor. În calitatea mea de comisar european, am vizitat fiecare stat membru și n-am avut niciun stat membru care să nu se plângă de regulamentele stufoase. Am propus o simplificare radicală a regulamentelor. Acum avem o cărticică, care este jumătate doar regulamentele anterioare, pentru cinci fonduri europene”, a explicat Crețu.

Comisarul european pe Politică Regională va fi prezentă la toate dialogurile atât pentru bugete, cât și pentru regulamente.

Foto: Hepta